Etimologie

Derivat regresiv din folos.

Pronunție

  • AFI: /fo.lo'si/


Verb


Conjugarea verbului
(se) folosi
Infinitiv a (se) folosi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) folosesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) folosească
Participiu folosit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a face uz (de ceva); a utiliza, a întrebuința.
    La ce folosești acest dispozitiv?; se folosește de ambele mâini.
  2. (v.intranz.) (construit cu dativul) a fi de folos, a ajuta (cuiva); a servi.
  3. (v.refl.) a avea, a trage folos (din ceva); a profita (de ceva).
    Refuză să folosească mijloace dure.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe