îmbărbătare
Etimologie
Din a (se) îmbărbăta.
Pronunție
- AFI: /ɨm.bər.bə'ta.re/
Substantiv
Declinarea substantivului îmbărbătare | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | îmbărbătare | îmbărbătări |
Articulat | îmbărbătarea | îmbărbătările |
Genitiv-Dativ | îmbărbătării | îmbărbătărilor |
Vocativ | îmbărbătare | îmbărbătărilor |
- acțiunea de a (se) îmbărbăta; încurajare.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online