îmblăni

română

Etimologie

Din în- + blană.

Pronunție

• AFI: /ɨm.blə'ni/

Verb

Conjugarea verbului îmblăni
Infinitiv	a îmblăni
Indicativ prezent pers. 1 sg.	îmblănesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să îmblănească
Participiu	îmblănit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) a căptuși cu blană un obiect de îmbrăcăminte; a blănui.

Cuvinte derivate

• îmblănire
• îmblănit

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• înălbim

Referințe

• DEX '98 via DEX online