blană

Etimologie
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului blană | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | blană | blănuri |
Articulat | blana | blănurile |
Genitiv-Dativ | blănii | blănurilor |
Vocativ | ' | ' |
- părul sau lâna care acoperă pielea unor animale.
- piele de animal cu păr cu tot, prelucrată.
- Purtau pe ei blănuri de urs.
- haină îmblănită; haină confecționată din blană.
Sinonime
- 1-2: piele
Cuvinte derivate
Expresii
- (adol.) A-i da blană = a accelera, a lua viteză, a se grăbi
- A o călca la blană = a accelera la maximum
- (argou) Blană = pilozitate pubiană
Traduceri
piele de animal cu păr cu tot
|
|