împachetare

română

Etimologie

Din a împacheta.

Pronunție

• AFI: /ɨm.pa.keˈta.re/

Substantiv

Declinarea substantivului împachetare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	împachetare	împachetări
Articulat	împachetarea	împachetările
Genitiv-Dativ	împachetării	împachetărilor
Vocativ	împachetare	împachetărilor

1. acțiunea de a împacheta și rezultatul ei.
2. ambalare, împachetat.
3. învelire a unei părți bolnave a corpului în comprese cu nămol, cu parafină etc.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• împărecheat

Referințe

• DEX '98 via DEX online