împușcătură

română

Etimologie

Din a împușca + sufixul -ătură.

Pronunție

• AFI: /ɨm.puʃ.kə'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului împușcătură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	împușcătură	împușcături
Articulat	împușcătura	împușcăturile
Genitiv-Dativ	împușcăturii	împușcăturilor
Vocativ	împușcătură	împușcăturilor

1. zgomot produs de explozia încărcăturii unei arme de foc; pocnet de pușcă.
2. încărcătură explozivă introdusă într-o rocă sau într-un zăcământ de minereu spre a le sfărâma.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online