română

Etimologie

Din în- + cârlig.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.kɨr.li'ga/


Verb


Conjugarea verbului
(se) încârliga
Infinitiv a (se) încârliga
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) încârlig
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) încârlige
Participiu încârligat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) face ca un cârlig, a (se) îndoi, a (se) încovoia.
  2. (v.tranz. și refl.) a (se) încolăci.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe