îndârji

română

Etimologie

Din în- + dârz.

Pronunție

• AFI: /ɨn.dɨr'ʒi/

Verb

Conjugarea verbului (se) îndârji
Infinitiv	a (se) îndârji
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) îndârjesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) îndârjească
Participiu	îndârjit
Conjugare	IV

1. (v.refl. tranz.) a deveni sau a face să devină dârz, a persista sau a determina pe cineva să persiste în ceva; a (se) înverșuna, a (se) înfuria.

Cuvinte derivate

• îndârjire
• îndârjit

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online