Etimologie

Din în + frumusețe.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.fru.mu.se'ʦa/


Verb


Conjugarea verbului
(se) înfrumuseța
Infinitiv a (se) înfrumuseța
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) înfrumusețez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) înfrumusețeze
Participiu înfrumusețat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) face mai frumos; a (se) împodobi, a (se) înfrumoșa.
    A înfrumuseța un parc.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe