îngemănare
română
Etimologie
Din a (se) îngemăna.
Pronunție
- AFI: /ɨn.ʤe.mə'na.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului îngemănare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | îngemănare | îngemănări |
| Articulat | îngemănarea | îngemănările |
| Genitiv-Dativ | îngemănării | îngemănărilor |
| Vocativ | îngemănare | îngemănărilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online