însurat
Etimologie
Din verbul a (se) însura.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului însurat | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | însurat | însurate |
Articulat | însuratul | însuratele |
Genitiv-Dativ | însuratului | însuratelor |
Vocativ | însuratule | însuratelor |
- faptul de a (se) însura; însurătoare.
Traduceri
Traduceri
Adjectiv
Etimologie
Din însura.
Verb
- forma de participiu trecut pentru însura.
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online