Etimologie

Din verbul a (se) întâmpla.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.tɨmˈplat/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
întâmplat
Singular Plural
Masculin întâmplat întâmplați
Feminin întâmplată întâmplate
Neutru întâmplat întâmplate
  1. (despre fapte, evenimente) care a avut loc.
  2. (despre persoane) care s-a nimerit undeva incidental.

Cuvinte apropiate


Traduceri

Etimologie

Din întâmpla.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru întâmpla.

Referințe