întinzător

română

Etimologie

Din a întinde + sufixul -ător.

Pronunție

• AFI: /ɨn.tin.zə'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului întinzător
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	întinzător	întinzătoare
Articulat	întinzătorul	întinzătoarele
Genitiv-Dativ	întinzătorului	întinzătoarelor
Vocativ	întinzătorule	întinzătoarelor

1. nume dat mai multor dispozitive folosite pentru a întinde unele obiecte elastice sau flexibile.
2. băț, lemn la războiul de țesut, cu ajutorul căruia se răsucește țesătura pe sulul dinainte; întorcător, încordător.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online