Etimologie

Din latină intendere.

Pronunție

  • AFI: /ɨnˈtin.de/


Verb


Conjugarea verbului
întinde
Infinitiv a întinde
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
întind
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să întindă
Participiu întins
Conjugare III
  1. (v.tranz. și intranz.) a îndrepta, a desfășura, trăgând de unul sau de ambele capete un lucru care poate fi strâns, încolăcit, înfășurat.
  2. (v.refl.) (despre obiecte de îmbrăcăminte) a se lărgi sau a se lungi, deformându-se.
  3. (v.refl.) (despre unele lichide) a curge ca o dâră vâscoasă, din cauza alterării.
  4. (v.tranz.) a lungi, trăgând de capete, un lucru elastic.
  5. (v.tranz.) a lungi mâna, brațul etc. (într-o direcție oarecare).
  6. (v.refl.) a-și destinde corpul, membrele (din cauza oboselii, a plictiselii etc.).
  7. (v.refl.) a se înălța în vârful picioarelor ridicând brațele pentru a atinge un lucru așezat mai sus decât nivelul corpului.
  8. (v.refl.) (fig.) a se încumeta, a îndrăzni; a se obrăznici.
  9. (v.refl.) a se culca, a se lungi pentru a se relaxa ori pentru a dormi.
  10. (v.tranz.) a înmâna, a da.
  11. (v.tranz.) a îndrepta, a ținti (o armă) spre...
  12. (v.tranz.) (fig.) a trage în toate părțile de cineva, a hărțui.
  13. (v.tranz.) a desface, a desfășura pe toată suprafața, lungimea etc. un obiect strâns, împăturit.
  14. (v.tranz.) a etala (o marfă).
  15. (v.tranz.) a așeza o pastă, un aluat etc. pe o suprafață mai mare, subțiind-o, nivelând-o.
  16. (v.refl.) a ocupa un spațiu (întins); a se extinde.
  17. (v.refl.) (despre grupuri de oameni) a se desfășura (într-o direcție), a se extinde.
  18. (v.refl.) (despre suprafețe, teritorii etc.) a ajunge până la..., a se delimita.
  19. (v.refl.) (despre plante) a se răspândi; a se înmulți.
  20. (v.tranz.) (fig.) a mări, a spori o putere, o stăpânire.
  21. (v.refl.) (despre idei, zvonuri; despre boli, epidemii) a se răspândi, a se extinde.
  22. (v.refl.) (despre acțiuni, mișcări sociale) a se dezvolta, a lua proporții.
  23. (v.refl.) a se prelungi în timp; a dura, a dăinui.
  24. (v.refl.) a insista, a stărui asupra...

Cuvinte derivate

Expresii

  • A întinde (cuiva) o cursă (sau lațul, un laț) = a întinde o cursă, un laț pentru a prinde un animal; fig. a pregăti cuiva o capcană
  • A întinde la jug = a munci din greu
  • A întinde mâna (sau o mână) = a face un gest cu brațul pentru: a) a indica ceva; b) a cere de pomană
  • A întinde (cuiva) mâna (sau mâinile) = a) a îndrepta brațul către o persoană pentru a-i strânge mâna în semn de salut; b) fig. a veni în ajutorul cuiva
  • A întinde pasul = a merge cu pași mari și grăbiți
  • A o întinde (la drum) = a pleca repede, în grabă (la drum); a o șterge
  • A se întinde după ceva = a fi lipsit de ceva; a avea mare nevoie de ceva și a nu avea mijloacele necesare pentru a-l obține
  • A se întinde mai mult decât îi e plapuma = a se lansa în acțiuni, în cheltuieli care îi depășesc posibilitățile
  • (refl.recipr.) A se întinde cu cineva = a avea relații sexuale, a se culca cu cineva
  • (tranz.) A întinde pe cineva la pământ = a doborî pe cineva la pământ
  • A întinde masa (sau masă) = a așterne masa pentru mâncare; a da o masă (cu oaspeți mulți)
  • A se întinde ca o pomană țigănească = a se desfășura, a se extinde pe un spațiu mai mare decât ar fi necesar; a dura prea mult în timp
  • (tranz.) A întinde hora = a forma o horă
  • (tranz.) A întinde vorba = a divulga un lucru care ți-a fost încredințat ca un secret
  • A se întinde la vorbă sau (tranz.) a o întinde la vorbă = a se porni la vorbă, a se pune la taifas; a lungi vorba


Traduceri

Etimologie

Din întinde.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru întinde.
  2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru întinde.

Referințe