Etimologie

Din a (se) întretăia.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.tre.təˈjat/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
întretăiat
Singular Plural
Masculin întretăiat întretăiați
Feminin întretăiată întretăiate
Neutru întretăiat întretăiate
  1. care se intersectează, se încrucișează cu altul.
  2. (despre vorbire, plâns, respirație etc.) întrerupt, cu întreruperi.


Traduceri

Referințe