șfărui

română

Etimologie

Din șfară + sufixul -ui.

Pronunție

• AFI: /ʃfə.ru'i/

Verb

Conjugarea verbului șfărui
Infinitiv	a șfărui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	șfăruiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să șfăruiască
Participiu	șfăruit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) (rar) a lega cu sfoară.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• furișa
• fisura
• frăsui

Referințe

• DEX '98 via DEX online