șterț

română

Etimologie

Din germană Sterz.

Pronunție

• AFI: /ʃterʦ/

Substantiv

Declinarea substantivului șterț
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	șterț	șterțuri
Articulat	șterțul	șterțurile
Genitiv-Dativ	șterțului	șterțurilor
Vocativ	șterțule	șterțurilor

1. (reg.) băț mai gros la un capăt cu care se amestecă zerul, laptele în care s-a pus cheag etc.
2. fitil pentru opaiț făcut din cârpă; (p.ext.) opaiț.
3. lampă de mină portativă, asemănătoare cu un opaiț, folosită în trecut.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online