știft

română

Etimologie

Din germană Stift.

Pronunție

• AFI: /ʃtift/

Substantiv

Declinarea substantivului știft
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	știft	știfturi
Articulat	știftul	știfturile
Genitiv-Dativ	știftului	știfturilor
Vocativ	știftule	știfturilor

1. cui mic (de lemn), fără cap, folosit în cizmărie pentru a fixa talpa încălțămintei.
2. tijă metalică cilindrică sau conică, folosită la îmbinarea a două piese de metal; spin.

Cuvinte derivate

• știftui

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online