română

Etimologie

Din a țârâi.

Pronunție

  • AFI: /ʦɨ.rɨ'it/


Adverb

  1. (în legătură cu modul de a cânta la un instrument cu coarde) din vârful arcușului, fără rezonanță; tremurat.


Traduceri

Etimologie

Din a țârâi.

Substantiv


Declinarea substantivului
țârâit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țârâit țârâituri
Articulat țârâitul țârâiturile
Genitiv-Dativ țârâitului țârâiturilor
Vocativ țârâitule țârâiturilor
  1. faptul de a țârâi; (concr.) sunetul, zgomotul produs astfel; țârâitură.


Traduceri

Anagrame

Referințe