țigănie

română

Etimologie

Din țigan + sufixul -ie.

Pronunție

• AFI: /ʦi.gə'ni.e/

Substantiv

Declinarea substantivului țigănie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	țigănie	țigănii
Articulat	țigănia	țigăniile
Genitiv-Dativ	țigăniei	țigăniilor
Vocativ	țigănie	țigăniilor

1. totalitatea țiganilor care locuiesc la un loc; țigănime; (p.ext.) cartier într-o localitate în care locuiesc țigani.
2. (fig.) faptă, manieră condamnabilă.
3. (fig.) gălăgie, hărmălaie, scandal.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• agenții
• genații
• gitanei
• gineați

Referințe

• DEX '98 via DEX online