română

Etimologie

Din țintă + sufixul -at.

Pronunție

  • AFI: /ʦin'tat/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
țintat
Singular Plural
Masculin țintat țintați
Feminin țintată țintate
Neutru țintat țintate
  1. împodobit cu ținte; țintuit, țintelat.
  2. (fig.) (reg.; despre animale) care are o pată albă în frunte.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe