țintaură
Variante
Etimologie
Din latină centaurea, prin franceză centaurée.
Pronunție
- AFI: /ʦin'ta.u.rə/
Substantiv
Declinarea substantivului țintaură | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | țintaură | țintaure |
Articulat | țintaura | țintaurele |
Genitiv-Dativ | țintaurei | țintaurelor |
Vocativ | țintaură | țintaurelor |
- (bot.) (Centaurium erythraea) plantă erbacee medicinală cu flori roșii sau albe, cu fructul o capsulă.
Sinonime
- (bot.) fierea-pământului
Cuvinte apropiate
Vezi și
Traduceri
plantă; floare
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online