εχθρός

greacă

(Ελληνικά)

Variante

Etimologie

Din greacă antică ἐχθρός (ekhthrós, „plin de ură, odios; ostil, dușmănos”).

Pronunție

  • AFI: /exˈθɾos/


Substantiv

εχθρός (echthrós)

Declinarea substantivului
εχθρός
m. Singular Plural
Nominativ εχθρός εχθροί
Genitiv εχθρού εχθρών
Acuzativ εχθρό εχθρούς
Vocativ εχθρέ εχθροί
  1. dușman, inamic, adversar

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Referințe