dușman
Etimologie
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului dușman | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | dușman | dușmani |
Articulat | dușmanul | dușmanii |
Genitiv-Dativ | dușmanului | dușmanilor |
Vocativ | ' | ' |
- persoană care are o atitudine ostilă, răuvoitoare față de ceva sau de cineva, care urăște ceva sau pe cineva.
- E un dușman de temut.
- inamic (în război).
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Traduceri
inamic
|
|