(Ελληνικά)

Etimologie

Din greacă antică σκύλος (skúlos, „piele”).

Pronunție

  • AFI: /'sci.lɔs/


Substantiv

σκύλος (skýlos)

Declinarea substantivului
σκύλος
m. Singular Plural
Nominativ σκύλος σκύλοι
Genitiv σκύλου σκύλων
Acuzativ σκύλο σκύλους
Vocativ σκύλε σκύλοι
  1. (zool.) câine
  2. (iht.) câine-de-mare
  3. (fig.) om rău și hain, câine

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

Referințe





(Ἀρχαία ἑλληνικὴ)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție


Substantiv

σκύλος (skulos) n.

  1. piele (de om sau animal)