Mende

Vezi și : mende

Mende

română

Etimologie

Din franceză Mende < occitană Mende. Inevitabil din latină Mimate.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Nume propriu

Declinarea substantivului Mende
'	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	Mende	'
Articulat	'	'
Genitiv-Dativ	'	'
Vocativ	'	'

1. oraș situat în partea de sud a Franței, în regiunea Languedoc-Roussillon.

Vezi și

• Lozère

Traduceri

oraș

bască: Mende (euskara) bretonă: Mende (brezhoneg) catalană: Mende (català) daneză: Mende (dansk) engleză: Mende (English) esperanto: Mende (Esperanto) finlandeză: Mende (suomi) franceză: Mende (français) galeză: Mende (Cymraeg) germană: Mende (Deutsch) italiană: Mende (italiano) latină: Mimate (Latina) maghiară: Mende (magyar)

neerlandeză: Mende (Nederlands) norvegiană: Mende (norsk) occitană: Mende (occitan) poloneză: Mende (polski) portugheză: Mende (português) rusă: Манд (русский) (Mand) slovacă: Mende (slovenčina) slovenă: Mende (slovenščina) spaniolă: Mende (español) suedeză: Mende (svenska) turcă: Mende (Türkçe) ucraineană: Манд (українська) (Mand)

Referințe

• DEX online

---

engleză

(English)

Etimologie

Din limba indigenă vorbită de poporul african.

Pronunție

• AFI: /'mɛndi/

Substantiv

Mende, (nenumărabil și numărabil; pl. Mendi)

1. (plural colectiv) popor african, din Sierra Leone și Liberia

Nume propriu

Mende

1. (lingv.) limba vorbită de acest popor african

Adjectiv

Mende (necomparabil)

1. referitor la acest popor african
2. referitor la limba vorbită de acest popor african

Anagrame

• emend

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary

---

franceză

(français)

Etimologie

Din occitană Mende < latină Mimate.

Pronunție

• AFI: /mɑ̃d/

Nume propriu

Mende

1. Mende

Cuvinte derivate

• Mendois, Mendoise
• mendois, mendoise

Omofone

• mande
• mandes
• mandent

Referințe

• Wiktionnaire

---

occitană

(occitan)

Etimologie

Din latină Mimate.

Pronunție

• AFI: /'mende/

Nume propriu

Mende

1. Mende

Referințe

• Wiktionnaire