(Deutsch)

Etimologie

Din See ‎(„mare”) +‎ Räuber ‎(„hoț, tâlhar, bandit”). Confer daneză sørøver, engleză sea rover, norvegiană sjørøver și suedeză sjörövare.

Pronunție

  • AFI: /ˈzeːˌʀɔɪ̯bɐ/


Substantiv


Declinarea substantivului
der Seeräuber
m. Singular Plural
Nominativ der Seeräuber die Seeräuber
Acuzativ den Seeräuber die Seeräuber
Dativ dem Seeräuber den Seeräubern
Genitiv des Seeräubers der Seeräuber
  1. pirat, corsar
    Die Seeräuber enterten das Schiff.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Vezi și

Referințe