Variante de scriere Vezi și : abilità

română

Etimologie

Din franceză habiliter < latină habilitare. Alternativ din germană habilitieren.

Pronunție

  • AFI: /a.bi.liˈta/


Verb


Conjugarea verbului
abilita
Infinitiv a abilita
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
abilitez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să abiliteze
Participiu abilitat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a califica o persoană în urma unui examen pentru un post universitar; a atesta.
  2. a împuternici.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe