atesta
română
Etimologie
Din franceză attester < latină attestari.
Pronunție
- AFI: /a.tes'ta/
Verb
| Conjugarea verbului atesta | |
| Infinitiv | a atesta |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
atest |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să ateste |
| Participiu | atestat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a face dovada; a confirma un adevăr.
- (v.tranz.) a exista în scris.
- (v.tranz.) a confirma în grad pe un cercetător, pe un membru al corpului didactic universitar etc.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online