abrogare

română

Etimologie

Din a abroga.

Pronunție

• AFI: /a.bro'ga.re/

Substantiv

Declinarea substantivului abrogare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	abrogare	abrogări
Articulat	abrogarea	abrogările
Genitiv-Dativ	abrogării	abrogărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a abroga.

Sinonime

• (jur.) abrogație, anulare, desființare, infirmare, invalidare, suprimare

Antonime

• validare

Cuvinte derivate

• abroga
• abrogat
• abrogație

Traduceri

acțiunea de a abroga

engleză: abrogation (English) franceză: abrogation (français) germană: Abrogation (Deutsch) italiană: abrogazione (italiano)

latină: abrogatio (Latina) neerlandeză: abrogatie (Nederlands) portugheză: ab-rogação (português)

Referințe

• DEX online

---

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină abrogare.

Pronunție

• AFI: /abro'gare/

Verb

1. a abroga

Cuvinte derivate

• abrogazione

---

latină

(Latina)

Etimologie

Derivat regresiv din abrogō.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

1. forma de infinitiv prezent pentru abrogō.