acuzativ cu infinitiv
Etimologie
Din acuzativ + cu + infinitiv.
Pronunție
- AFI: /a.ku.zaˈtiv ku in.fi.niˈtiv/
Cuvânt compus
- construcție sintactică specifică anumitor limbi, echivalentă cu o propoziție completivă directă, în care subiectul este la acuzativ, iar predicatul la infinitiv.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online