cu
Etimologie
Din latină cŭm.
Pronunție
Prepoziție
I.
- introduce un atribut sau un nume predicativ;
- a) indică asocierea:
- Casă cu livadă.
- b) indică conținutul:
- Pahar cu bere.
- c) indică o posesiune sau posesorul:
- Mașinuță cu motor;
- d) indică o dependență, o legătură:
- Rudă cu mine;
- e) indică o însușire:
- Copil cu talent;
- f) indică instrumentul:
- Călătorie cu avionul.
II.
- introduce complemente indirecte:
- Ține cu echipa studențească.
III.
- a) de mod:
- Câștiga cu acul.
- b) formează locuțiuni modale:
- Cu duioșie, cu blândețe, cu ciudă, cu grijă, cu drag, cu fuga, cu binișorul.
- c) instrumental:
- Desenăm cu cărbune.
- d) sociativ:
- Merg cu Irina.
- e) de cauză:
- Nu mai auzea nimic cu atâta gălăgie.
- f) de timp:
- Nu venea cu saptămânile.
- g) cu substantivul repetat exprimă ideea de succesiune:
- Zi cu zi.
- h) de relație:
- E artist numai cu numele.
IV.
- Cu toate acestea, cu toate că, alături cu, la fel cu.
V.
- Șoarecele cu pisica.
Sinonime
Antonime
Expresii
- Cu anul (sau cu ziua etc.) = pe timp de un an (sau pe o zi etc.)
Traduceri
introduce un atribut sau un complement indirect
|
|
Referințe
Etimologie
Din latină cŭm.
Pronunție
Etimologie lipsă. (Ajută)
Prepoziție
cu
(Gàidhlig)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Etimologie lipsă. (Ajută)
Substantiv
cu
Etimologie
Din latină cŭm.
Pronunție
Etimologie lipsă. (Ajută)
Prepoziție
cu