Etimologie
Din franceză aède ← greacă aoidos ("cântăreț").
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului
aed
|
| m.
|
Singular
|
Plural
|
| Nominativ-Acuzativ
|
aed
|
aezi
|
| Articulat
|
aedul
|
aezii
|
| Genitiv-Dativ
|
aedului
|
aezilor
|
| Vocativ
|
'
|
'
|
- poet-cântăreț la vechii greci, care își recita propriile-i versuri în acompaniament de liră.
Traduceri
Referințe
