afirmație

română

Variante

• afirmațiune

Etimologie

Din franceză affirmation < latină affirmatio.

Pronunție

• AFI: /a.fir'ma.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului afirmație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	afirmație	afirmații
Articulat	afirmația	afirmațiile
Genitiv-Dativ	afirmației	afirmațiilor
Vocativ	afirmațio	afirmațiilor

1. declarație, susținere a unei păreri (exprimată cu tărie).
2. (la pl.) vorbe care exprimă o afirmare.

Sinonime

• cuvânt, declarație, mărturisire, (livr.) aserțiune, propoziție

Antonime

• negație

Cuvinte apropiate

• afirma
• afirmare

Traduceri

enunț prin care se afirmă ceva

catalană: afirmació (català) f. engleză: affirmation (English) franceză: affirmation (français) f. germană: Bestätigung (Deutsch) f. greacă: διαβεβαίωση (Ελληνικά) (diavevaíosi) f. italiană: affermazione (italiano) f. latină: affirmatio (Latina) f.

maghiară: állítás (magyar) occitană: afirmacion (occitan) f. poloneză: afirmacja (polski) portugheză: afirmacão (português) f. spaniolă: afirmación (español) f. suedeză: bekräftelse (svenska) c. turcă: doğrulama (Türkçe), tasdik (Türkçe)

Referințe

• DEX '98 via DEX online