Bucată de aluat

Etimologie

Din latină allevātum, forma de neutru a lui allevātus („ridicat, înălțat”) < participiu trecut pentru allevō.

Înrudit cu franceză levain, italiană lievito, spaniolă leudo, (a)leudar, portugheză lêvedo și galiciană lévedo.

Pronunție

  • AFI: /a.luˈat/


Substantiv


Declinarea substantivului
aluat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ aluat aluaturi
Articulat aluatul aluaturile
Genitiv-Dativ aluatului aluaturilor
Vocativ aluatule aluaturilor
  1. (alim., gastr.) pastă obișnuită din făină amestecată cu apă, uneori și cu diferite adaosuri (lapte, zahăr, grăsime, ouă etc.), din care se prepară produse de panificație sau de patiserie etc.
  2. bucățică de aluat folosită cu plămădeală.
  3. prăjitură făcută din aluat.

Sinonime


Traduceri

Referințe