română

Etimologie

Din amic + .

Pronunție

  • AFI: /a'mi.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
amică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ amică amice
Articulat amica amicele
Genitiv-Dativ amicei amicelor
Vocativ ' '
  1. (feminin) persoană de care cineva este legat printr-o afecțiune deosebită, bazată pe încredere și stimă reciprocă, pe idei sau principii comune.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe