anormalitate

română

Etimologie

Din anormal + sufixul -itate.

Pronunție

• AFI: /a.nor.ma.li'ta.te/

Substantiv

Declinarea substantivului anormalitate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	anormalitate	invariabil
Articulat	anormalitatea	invariabil
Genitiv-Dativ	anormalității	invariabil
Vocativ	'	'

1. (rar) faptul sau însușirea de a fi anormal; situație anormală.

Sinonime

• anomalie, infirmitate, invaliditate

Antonime

• normalitate

Cuvinte derivate

• anormal

Cuvinte apropiate

• norm
• normal
• normaliza

Traduceri

faptul de a fi anormal

croată: abnormalnost (hrvatski) f. engleză: abnormality (English) esperanto: nenormaleco (Esperanto) finlandeză: poikkeavuus (suomi) franceză: anomalie (français) f. germană: Abweichung (Deutsch) f., Abnormalität (Deutsch) f. interlingua: anormalitate (interlingua)

italiană: anomalia (italiano) f. maghiară: rendellenesség (magyar) portugheză: anormalidade (português) spaniolă: anormalidad (español) suedeză: avvikelse (svenska), abnormitet (svenska) turcă: anormallik (Türkçe)

Referințe

• DEX online

---

interlingua

(interlingua)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

anormalitate f.

1. anormalitate