română

Etimologie

Din franceză antidote < latină antidotum.

Pronunție

  • AFI: /an.ti'dot/


Substantiv


Declinarea substantivului
antidot
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ antidot antidoturi
Articulat antidotul antidoturile
Genitiv-Dativ antidotului antidoturilor
Vocativ antidotule antidoturilor
  1. substanță care neutralizează acțiunea unei otrăvi, a unui virus etc. din organism; contraotravă.
  2. (fig.) remediu, leac.


Traduceri

Anagrame

Referințe