antonim
Etimologie
Din franceză antonyme < compus din greacă ἀντί- (anti) ("opus, împotrivă") + ὄνυμα (onuma) ("nume").
Pronunție
- AFI: /an.to'nim/
Substantiv
Declinarea substantivului antonim | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | antonim | antonime |
Articulat | antonimul | antonimele |
Genitiv-Dativ | antonimului | antonimelor |
Vocativ | antonimule | antonimelor |
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
cuvânt cu sens opus altui cuvânt
|
|
Referințe
(hrvatski)
Etimologie
Din franceză antonyme.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
antonim m.
Sinonime
Etimologie
Din franceză antonyme.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
antonim
(polski)
Etimologie
Din franceză antonyme.
Pronunție
- AFI: /anˈtɔɲim/
Substantiv
antonim m., antonimy pl.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Etimologie
Din franceză antonyme.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
antonim m.