anula
Etimologie
Din franceză annuler < latină annullare.
Pronunție
- AFI: /a.nu'la/
Verb
Conjugarea verbului anula | |
Infinitiv | a anula |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
anulez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să anuleze |
Participiu | anulat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) a declara nul, a desființa, a suprima sau a abroga un act, o dispoziție etc.
- A anula un rând, un fragment dintr-un text.
- a egala cu zero o expresie matematică.
Sinonime
Cuvinte derivate
Traduceri
a abroga, a elimina
|
|