argumentare

română

Etimologie

Din a argumenta.

Pronunție

• AFI: /ar.gu.men'ta.re/

Substantiv

Declinarea substantivului argumentare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	argumentare	argumentări
Articulat	argumentarea	argumentările
Genitiv-Dativ	argumentării	argumentărilor
Vocativ	argumentare	argumentărilor

1. acțiunea de a argumenta și rezultatul ei; totalitatea argumentelor aduse în sprijinul unei afirmații; argumentație.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online