română

Etimologie

Din latină assūdāre (Pușcariu 155; Candrea-Dens., 107; REW 3076; DAR; confer Rosetti, I, 163); reprezentanții romanici derivă de la latină sudare.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
asuda
Infinitiv a asuda
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
asud
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să asude
Participiu asudat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a secreta sudoare.
  2. a se aburi.
    Pereții asudă.
  3. (fig.) a munci depunând mari eforturi.

Sinonime

Cuvinte derivate

Expresii

  • (ir.) A asuda sub limbă = se zice despre cei care se plâng că au muncit din greu, fără să fi făcut în realitate (mai) nimic


Traduceri

Referințe