reprezentant
română
Etimologie
Din franceză représentant.
Pronunție
- AFI: /re.pre.zen'tant/
Substantiv
| Declinarea substantivului reprezentant | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | reprezentant | reprezentanți |
| Articulat | reprezentantul | reprezentanții |
| Genitiv-Dativ | reprezentantului | reprezentanților |
| Vocativ | reprezentantule | reprezentanților |
- persoană împuternicită să reprezinte pe cineva sau ceva, să țină locul cuiva, să acționeze în numele cuiva.
- persoană care reprezintă interesele unui stat în alt stat, la o întrunire diplomatică etc.
- cel care reprezintă o școală, un curent; exponent.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online