autoîncărcător

română

Etimologie

Din auto- + încărcător.

Pronunție

• AFI: /a.u.to.ɨn.kər.kə'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului autoîncărcător
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	autoîncărcător	autoîncărcătoare
Articulat	autoîncărcătorul	autoîncărcătoarele
Genitiv-Dativ	autoîncărcătorului	autoîncărcătoarelor
Vocativ	autoîncărcătorule	autoîncărcătoarelor

1. vehicul care încarcă automat o marfă, un obiect.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online