română

Etimologie

Din avea.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
avere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ avere averi
Articulat averea averii
Genitiv-Dativ averii averilor
Vocativ ' '
  1. totalitatea bunurilor care se află în posesiunea unei colectivități sau a unui individ; avut, avuție.
  2. sumă foarte mare de bani.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe





italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină habēre < habeō.

Pronunție


Verb

Verb tranzitiv

  1. a avea

Verb auxiliar

  1. a avea

Cuvinte derivate

Conjugare

Infinitiv avere
Gerunziu avendo
Prezent perfect avente
Trecut perfect avuto
Persoana singular plural
I II III I II III
Indicativ io tu lui/lei noi voi loro
Prezent ho hai ha abbiamo avete hanno
Imperfect avevo avevi aveva avevamo avevate avevano
Mai mult ca perfect ebbi avesti ebbe avemmo aveste ebbero
Viitor avrò avrai avrà avremo avrete avranno
Condițional avrei avresti avrebbe avremmo avreste avrebbero
Subjunctiv che io che tu che lui/che lei che noi che voi che loro
Prezent abbia abbia abbia abbiamo abbiate abbiano
Imperfect avessi avessi avesse avessimo aveste avessero
Imperativ - tu lui/lei noi voi loro
abbi abbia abbiamo abbiate abbiano


Substantiv

avere m., averi pl.

  1. avere, bun, proprietate
  2. (la pl.) bunuri, lucruri, dependințe
  3. (ec.) bunuri