azvârlitură

română

Etimologie

Din a azvârli + sufixul -tură.

Pronunție

• AFI: /az.vɨr.li'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului azvârlitură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	azvârlitură	azvârlituri
Articulat	azvârlitura	azvârliturile
Genitiv-Dativ	azvârliturii	azvârliturilor
Vocativ	azvârlitură	azvârliturilor

1. faptul de a azvârli; distanța până la care ajunge un obiect aruncat de cineva; aruncătură; azvârlită.

Expresii

• O azvârlitură de băț = o distanță (foarte) mică

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online