banalitate

română

Etimologie

Din franceză banalité.

Pronunție

• AFI: /ba.na.li'ta.te/

Substantiv

Declinarea substantivului banalitate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	banalitate	banalități
Articulat	banalitatea	banalitățile
Genitiv-Dativ	banalității	banalităților
Vocativ	banalitate	banalităților

1. (la sg.) caracterul a ceea ce este banal; fel de fi comun și lipsit de originalitate.
2. (concr.) lucru banal, vorbă banală, idee banală.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online