barabulă
română
Etimologie
Din ucraineană бараболя (barabólja).
Pronunție
- AFI: /ba.ra'bu.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului barabulă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | barabulă | barabule |
| Articulat | barabula | barabulele |
| Genitiv-Dativ | barabulei | barabulelor |
| Vocativ | barabulo | barabulelor |
- (reg.) (bot.) cartof.
- (pop.) soi de cartofi de calitate inferioară folosiți pentru hrana animalelor (în special a porcilor).
Sinonime
- (bot.) cartof, (reg.) alună, badaliurcă, bandraburcă, baraboi, barabușcă, bighiroancă, bigură, boabă, boambă, bobâlcă, bologeană, bulugheană, bulughină, colompiră, coroabă, crump, crumpenă, cuculă, curulă, erdăpane, fidireie, ghibiroancă, ghistină, goață, gogoașă, grumbă, hadaburcă, măgherușcă, măr, nap, ou, pară, perușcă, picioc, picioică, piroșcă, poamă-de-pământ, țermer, vovică
Cuvinte derivate
Traduceri
cartof
|