baraboi

Un baraboi

română

Etimologie

Din maghiară baraboly („plantă, alunele”) (Cihac, II, 479; DAR), confer și bulgară барабой (baraboj, „cartof”), ruteană barabolja, („cartof”).

Pare a fi avut loc o contaminare cu numele Brandenburg, regiune de unde se importau cartofi în cantități mari (Philippide, Principii, 109; Borcea 177; Tiktin; Berneker 81; DAR), sau mai curând cu germană Grundbirne.

Pronunție

• AFI: /ba.ra'boj/

Substantiv

Declinarea substantivului baraboi
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	baraboi	baraboi
Articulat	baraboiul	baraboii
Genitiv-Dativ	baraboiului	baraboilor
Vocativ	baraboiule	baraboilor

1. (bot.) (Chaerophyllum bulbosum) plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu flori albe, cu rădăcină comestibilă în formă de bulb; alunele.
2. (spec.) dans țărănesc asemănător cu hora; melodia după care se execută acest dans.

Sinonime

• 1: (bot.) (reg.) alunele (pl.), gușnică, (prin Transilv.) maranioi

Cuvinte derivate

• barabușcă

Cuvinte apropiate

• bandraburcă

Traduceri

plantă; floare

engleză: turnip-rooted chervil (English), tuberous-rooted chervil (English), bulbous chervil (English), parsnip chervil (English) finlandeză: mukulakirveli (suomi) franceză: cerfeuil tubéreux (français) m.

germană: Knollige Kälberkropf (Deutsch) m. neerlandeză: knolribzaad (Nederlands), knolkervel (Nederlands) rusă: бу́тень клубневи́дный (русский) (búten' klubnevídn'ij) suedeză: rotkörvel (svenska) c.

Referințe

• DEX '98 via DEX online