română

Etimologie

Origine necunoscută, dar aproape sigur orientală.

Pronunție

  • AFI: /bar'bu.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
barbută
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ barbută barbute
Articulat barbuta barbutele
Genitiv-Dativ barbutei barbutelor
Vocativ barbută barbutelor
  1. (înv.) monedă de la începutul secolului trecut, cu valoare de 2 lei (vechi) și 10 parale.


Traduceri

Referințe